Viata privata

Ștefan al III-lea sau Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504, Suceava) , fiu al lui Bodgan al 3-lea a domnit între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor popoare , cum ar fi : Imperiul Otoman , Regatul Poloniei si Regatul Ungariei. Multe biserici si manastiri costruite in timpul in care a domnit sunt prezente si astazi ca o dovada vie a faptelor sale . 

 

Calitățile de om politic, strateg și diplomat, acțiunile sale pentru apărarea integrității țării și inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația contemporanilor, acesta devenind un erou popular în tradiție.  Femeile au jucat un rol deosebit de important în viaţa personală a voievodului Ștefan cel Mare. Acesta a avut, pe parcursul vieții, 3 soții, dar și relații în afara căsătoriei. 

 

 Potrivit istoricilor Andrei și Valentina Eșanu, Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare, la urcarea în scaun (12 aprilie 1457), cînd avea 20-25 de ani, încă nu era căsătorit. Prima femeie care apare în viaţa tînărului domn a fost o oarecare Maruşca, numele căreia este fixat în Pomelnicul mănăstirii Bistriţa, fără a i se indica titlul de doamnă sau cneaghină, care se atribuia pe atunci soţiilor sau fiicelor domnilor ţării şi ale boierilor mari. Cine a fost această Maruşcă şi ce rol a jucat ea în viaţa marelui voievod, nu se știe .

 

 Prima sa soţie şi doamnă a Ţării Moldovei a fost Eudochia de Kiev. Aceasta era sora cneazului sau ţarului Simion Olelcovici de Kiev din Marele Ducat al Lituaniei. A devenit Doamna lui Ştefan, voievodul Moldovei, la 5 iulie 1463, în faţa înaltelor feţe bisericeşti ale ţării şi ale Curţii Domneşti. Au avut împreună trei copii, însă doi au decedat de tineri. Fiica lor Elena a fost căsătorită cu țareviciul Ivan Ivanovici al Moscovei a avut o viață grea și un sfîrșit tragic. Eudochia a murit doar după patru ani de căsătorie.

 

Următoarea soție a lui Ștefan a fost Maria de Mangop (fost oraș din Crimeea), sora principelui Alexandru, conducătorul Mangopului. Ea se trăgea din neamul împăraţilor bizantini, dinastiile Paleologilor şi Comnenilor. Căsătoria lor avusese loc la 14 septembrie 1472, avînd împreună doi fii gemeni, Ilie şi Bogdan. Ambii au murit la vîrstă fragedă.

 

În timpul unei campanii de proporţii în Ţara Românească, Ştefan a reuşit nu numai să-l detroneze pe Radu cel Frumos şi să-i golească vistieria ţării, ci şi să le ia în captivitate pe Despina, soţia acestuia, şi pe Maria-Voichiţa, fiica voievodului muntean, pe care le-a adus cu sine la curtea din Suceava. Față de aceasta din urmă domnitorul a nutrit sentimente profunde. 

După ce Maria de Mangop, la vreo 5 ani de căsătorie a murit, Ştefan se recăsători, contrar tradiţiei creştine ortodoxe, cu tînăra domniţă Maria-Voichiţa, doar după o jumătate de an de la stingerea din viaţă a celei de-a doua soţii. Ștefan avea pe atunci vreo 36-37 de ani. Aceasta se dovedi a fi cea din urmă şi cea mai îndelungată căsătorie a voievodului Ţării Moldovei, căci Maria-Voichiţa, fiind cu mult mai tînără, a trecut la cele veşnice peste 7 ani după moartea soţului ei. Maria-Voichiţa i-a dăruit lui Ştefan trei copii, dintre care primul, Bogdan-Vlad, s-a născut la un an după căsătorie, în 1479, dîndu-i-se numele în amintirea celor doi bunici (Bogdan al II-lea al Moldovei şi Vlad Dracul al Ţării Româneşti). E fiul care va moşteni la 1504 scaunul domnesc al lui Ştefan cel Mare. Ceva mai tîrziu au venit pe lume două domnițe, Ana şi Maria, despre care se cunoaşte puţin.

 

Istoria a mai consemnat, se pare, încă o aventură amoroasă a lui Ştefan cel Mare, cu soţia unui boier din Hîrlău, Maria, poreclită Rareşoaia, după numele soţului ei. Din această se născu viitorul domn al Ţării Moldovei Petru Rareş, fiu nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

 

„Marele voievod a trăit profunde sentimente de dragoste pentru toate cele trei soţii, pentru acea enigmatică Maruşca din frageda-i tinereţe, precum şi pentru Maria Rareşoaia, astfel încît am putea spune că în această privinţă voievodul a avut o viaţă împlinită. Pe de altă parte, destinul i-a hărăzit mari dureri şi tristeţi, cînd au murit, de foarte tinere, Eudochia de Kiev şi Maria de Mangop, dar şi cei mai mulţi dintre copiii săi. În ultimii ani de viaţă, Ştefan a suferit mult din cauza că prima sa fiică, Elena, căsătorită cu Ivan cel Tînăr, fiul marelui cneaz al Moscovei, zăcea împreună cu fiul ei Dimitrie, nepotul lui Ştefan cel Mare, în închisoare în urma unor intrigi de palat”, mai notează istoricii.